Inițiativa de îngrijire a monumentului
Astfel, natura și-a pus amprenta iar Memorialul a fost, încetul cu încetul, acoperit de vegetație, praf și uitare iar elemente ale sale au fost fie degradate de intemperii, fie distruse sau descompletate.
În iulie 2017, însă, Memorialul a fost redescoperit și efectele nepăsării și a trecerii anilor au fost date la o parte de către o echipă de voluntari din care cu mândrie fac parte.
În decursul a câteva luni au fost desfășurate lucrări ample de reamenajare și recondiționare a Memorialului și au fost instalate indicatoare care conduc pașii oamenilor către el (unul la ieșirea din Otopeni pe DN1, cu amabilitatea Primăriei Otopeni.
Din 2020, acestui efort i s-a alăturat și Asociația Iubim Aviația iar acest fapt a făcut cu atât mai mult posibil ca Memorialul să ajungă din nou la stadiul strălucitor pe care îl merită. Pe lângă efortul depus de voluntari și asociație, un sprijin deosebit a venit din partea Prolight Construct, care au realizat două cutii cu materiale rezistente la intemperii și soare, în care au fost depuse în siguranță rămășițe ale aeronavei, găsite de-a lungul anilor, pe câmp.
31 martie 1995. O zi care începea ca oricare alta, cu oameni grăbiți să ajungă la lucru, cu oameni grăbiți să își ducă prichindeii la grădinițe sau școli.
În zorii zilei, la Aeroportul Internațional “Henri Coandă”, pe atunci Aeroportul Internațional Otopeni, operațiunile de pregătire a unei noi zile de lucru erau în plină desfășurare: echipele tehnice făceau ultimele verificări, autobuzele începeau sa transporte pasagerii către aeronavele care erau, deja, alimentate de cisterne iar echipajele discutau și își pregăteau zborurile.
Undeva în clădirile aeroportului se afla și echipajul format din comandantul Ilie Bătănoiu, copilotul Ilie Stoi și însoțitorii de bord, și ei pregătindu-și zborul RO371, ce urma să decoleze în scurt timp către Brussels. Pilot-flying a fost desemnat copilotul Ionel Stoi.
Cursa, operată de TAROM cu aparatul Airbus A310-324 înmatriculat YR-LCC “Muntenia”, avea să ia la bord 60 de persoane: 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri de diverse naționalități: belgiană (32), română (10), americană (3), spaniolă (2) și câte un pasager cu cetățenie franceză și thailandeză.
La ora 05:54 UTC echipajul a solicitat și primit aprobarea pentru pornirea motoarelor aeronavei iar la scurt timp au urmat procedurile de degivrare (îndepărtarea zăpezii și a gheții și aplicarea unui strat care să prevină formarea acestora în timpul zborului).
La ora 06:04 UTC echipajul a primit permisiunea de aliniere a aeronavei pe pistă și, după încă două minute, masivul Airbus A310 decola de pe pista 08R.
Zborul a fost curmat brusc, la numai două minute de la decolare, avionul căzând pe câmp la granița dintre localitățile Otopeni și Balotești din cauza unei probleme la maneta motorului nr. 1 (cel din stânga) suprapusă peste ceea ce a părut să fie incapacitarea comandantului Bătănoiu.
Din cauza tracțiunii asimetrice ce s-a dezvoltat în timpul efectuării virajului la stânga către Strejnic, aeronava s-a înclinat mult peste limita admisă, a pierdut portanța și a plonjat către sol.
Impactul a fost nimicitor, aeronava lovind pământul cu aproximativ 600 km/h la un unghi de circa 80*, acest lucru fiind susținut și de aria mică pe care au fost împrăștiate fragmentele. Pentru a da o dimensiune mai ușor accesibilă, unul dintre motoare a pătruns 4 metri în solul înghețat. 60 de destine au fost curmate brusc atunci iar șocul piederii lor a fost resimțit atât în familiile lor, cât și între colegi și prieteni.